Melanomul malign – simptome și factori de risc

Melanomul este o tumoră malignă extrem de agresivă, cu risc mare de metastazare. În ultima perioadă au apărut tratamente revoluționare (terapia moleculară, imunoterapii) dar soluțiile pentru stadiile avansate sunt încă destul de puțin eficiente.

Deși reprezintă doar 4% din formele de cancer de piele, melanomul malign este responsabil pentru 80% din decesele datorate tumorilor maligne cutanate. Aproximativ 84% dintre persoanele sunt diagnosticate cu melanom in stadiul I sau melanom localizat, ceea ce înseamnă că boala nu s-a răspândit dincolo de zona inițială. Pentru aceștia, rata de supraviețuire la cinci ani este de peste 95%. Însă, în cazul în care cancerul se extinde in zonele din apropiere, rata de supraviețuire scade între 62% si 76%. Ca și în cazul celorlalte forme de cancer, daca tumora s-a extins la organele îndepărtate, gradul de supraviețuire mai mic, de aproximativ 16%.

De aceea este extrem de important ca afecțiunea să fie detectată într-o fază precoce iar în acest context identificarea primelor simptome este crucială.

Incidența melanomului pe mapamond variază mult, de la 0,2-0,5 la 100,000 in India, la 12-15 la 100,000 in Europa Centrală și 40-50 la 100,000 în Australia. Melanomul nu este cel mai frecvent tip de tumoră (avem incidență mai mare la cancerul de san sau colon) dar incidența lui este cu o creștere mai rapidă decat oricare alt tip de cancer.

Cuprinsul articolului

  1. Ce este melanomul
  2. Simptome și diagnostic
  3. Care sunt factorii de risc pentru melanom
  4. Tratamentul pentru melanomul malign

1. Ce este melanomul

Melanomul este o formă de cancer de piele, provenit din melanocite. Mai exact, acesta apare datorită proliferării necontrolate a melanocitelor (celulele care sintetizează melanina- substanța care pigmentează pielea), care se răspândesc anormal in țesuturile vecine. Clinic avem o leziune tumorală roșie-maronie sau negru- albăstruie care crește, își modifică forma și dimensiunea sau ulcerează.

Cele mai des întâlnite forme de melanom sunt clasificate în funcție de zona în care este localizat dar și în funcție de forma în care apare:

Melanom superficial – reprezintă 60%- 70% dintre cazurile de melanom si apare, in prima fază la suprafața pielii, iar abia după mult timp pătrunde mai adânc in piele. Primul semn al melanomului superficial sunt zonele cu modificari de pigment de la nivelul pielii, cu margini neregulate. Culoarea acestor pete variază de la alb până la maro, negru, roșu sau albastru.

Melanomul nodular –  Aceasta formă de melanom este cea mai agresivă și apare in 15%- 30% dintre cazuri. De regulă, apare pe trunchi, pe picioare, pe brațe, dar poate apărea si pe scalp sub forma unui nodul pigmentat care creste.

Melanomul lentiginos – apare in 5%-15% din cazuri; in prima fază apar modificări  în straturile superficiale ale  pielii, iar aspectul său este de zonă mai închisă, pete maronii apărute la nivelul pielii. Apare în zonele expuse mai mult la soare precum fața, urechile, brațele sau trunchiul. Este considerata o tumoră a varstnicilor.

Melanomul lentiginos acral – apare in 5%-10% din cazuri si se manifestă la început prin pete maro sau negre sub unghii, pe tălpi sau pe palme. Melanomul lentiginos acral apare foarte rar în rândul rasei caucazienilor, fiind mai des intâlnit la africani sau asiatici.

2. Simptome și diagnostic

Autoexaminarea are un rol esențial, insă doar medicul dermatolog este cel care poate depista această afecțiune, deoarece melanomul poate să nu prezinte semne ori semnele pot fi usor de trecut cu vederea de o persoană neavizată.

Nevii melanocitari – numiți in popor alunițe – sunt grupări normale de melanocite si au culoarea maro, fie ca este vorba despre o nuanță inchisă, fie ca este vorba despre o nuanță deschisă. Pe de alta parte, melanomul are un aspect diferit. In cazul transformării leziunilor nevice in melanom, alunița își schimbă forma, culoarea si dimensiunile.

Semnele care indică prezența melanomului sunt sintetizate de specialisti sub acronimul ABCDE, pentru că trebuie să verificăm următoarele elemente:

  • Asimetria – dacă o aluniță e asimetrică, este posibil sa fie ceva in neregulă cu ea
  • Marginea(Border) neregulată – nu numai forma asimetrica a alunitei ci și marginea neregulată indică probleme
  • Culoarea – poate fi vorba despre melanom daca alunita devine neagră, poate căpăta chiar și pete albastre, roz, albe sau rosii
  • Diametrul – dacă diametrul unei alunițe depășește 6 mm, e nevoie de un control dermatologic
  • Evoluția – daca alunita isi schimba volumul, forma sau culoarea, e necesar un consult dermatologic urgent.

Numele schemei ABCDE vine de la prescurtarile din limb engleza (A – asymmetry, B- border,- C color, D – diameter, E – Evolution)

In afară de metoda prezentată mai sus, exista si o alta metodă la indemană,  cea numita “ugly duckling”.

Metoda ugly duckling poate ajuta la depistarea melanomului, mai ales in cazul autoexaminarii regulate iar numele acesteia vine de la rățușca cea urâtă și constă în compararea alunițelor. Dacă una dintre ele are un alt aspect, diferit de celelalte, părând rațușca cea urâtă, poate fi vorba despre melanom.

Alte simptome care impun consult medical sunt:

  • O rană care nu se vindecă
  • Înroșirea sau inflamarea pielii de lângă o aluniță
  • Mâncărime la nivelul unei alunite
  • Sângerarea unei alunițe

Cum se stabilește un diagnostic de melanom

Diagnosticul se pune de catre dermatolog prin examinare dermatoscopică. Informații despre cum se desfășoară un consult dermatoscopic găsiți în articolul dedicat de pe blog.

Confirmarea diagnosticului se face în urma unei biopsii. Biopsia e o analiză de țesut, care se realizează la microscop, de catre un specialist.

După diagnostic, medicul oncolog va analzia stadiul în care se află melanomul și va realiza stadializarea. Stadializarea descrie complet melanomul, pentru a stabili tratamentul și prognosticul pentru vindecare. Se precizează în stadializare adâncimea pe care acesta o are in piele, precum și dacă și in ce alte zone s-au extins celulele canceroase.

Pentru stadializare sunt importanti indicele Breslow si nivelul de invazie Clark.

Indicele Breslow este cel care determină grosimea melanomului. Pentru stabilirea grosimii tumorii se foloseste un micrometru, adica o riglă, care măsoară adâncimea la care au pătruns celulele canceroase.

Nivelul de invazie Clark este cel care arată adâncimea melanomului și care din straturile pielii sunt invadate de celulele canceroase.

În funcție de stadializare medical oncolog recomandă apoi tratamentul potrivit .

Tratamentul complet si corect al unui melanom implica colaborarea intre dermatolog, chirurg si oncolog!

3. Factori de risc pentru melanomul malign

Deoarece detecția precoce reprezintă o premiză a curabilitătii, este nevoie de cunoașterea  factorilor de risc.

Riscul de a dezvolta melanom este mai mare pentru persoanele care au:

  • păr roșcat sau blond
  • ochi verzi sau albaștri
  • piele deschisă la culoare
  • au stat mult la soare in trecut, mai ales în copilarie
  • dacă mama, tata, sora sau fratele au fost diagnosticați cu melanom; dacă una dintre aceste rude are melanom, șansele de a face melanom sunt de opt ori mai mari

Există și anumite caracteristici ale formațiunilor cutanate care cresc riscul de melanom:

  • o nouă aluniță care apare dupa vârsta de 30 de ani
  • o nouă aluniță care apare la orice vârstă, dacă e localizată pe o zona rar expusă la soare
  • apariția unor modificari la o aluniță deja existentă
  • una sau mai multe alunițe atipice ca formă ori culoare
  • 20 sau mai multe alunițe cu diametrul mai mare de 2 milimetri
  • 5 sau mai multe alunițe mai mari de 5 milimetri (mai mari decat un bob de mazare)

4. Tratamentul pentru melanomul malign

Tratamentul melanomului malign este reprezentat de îndepărtarea chirurgicală a zonei afectate  și diferă în funcție de momentul prezentării la medic.

In stadiile inițiale tratamentul înseamnă excizia tumorii cu margini de siguranță oncologică – o zona de câțiva centimetri de țesut sănătos ce înconjoară tumora.

In formele avansate se practică și excizia ganglionilor limfatici corespunzatori zonei afectate.

Diagnosticul de melanom malign impune efectuarea unor investigatii suplimentare pentru a identifica posibile diseminari tumorale. Pacienții sunt îndrumați să facă examinări imagistice a ficatului si plămânilor, acestea fiind principalele zone predispuse la metastaze în cazul melanomului.

Suplimentar intervenției chirurgicale, tratamentul pentru melanom poate include imunoterapia, chimioterapia si radioterapia, sau tratamente țintă.

S-a observat că aproape jumătate din cazurile de melanom prezintă mutații ale unei gene numita BRAF, care transmite semnale melanocitelor sa crească și să se dividă rapid. Medicamentele care inhibă gena BRAF, cum ar fi vemurafenibul (Zelboraf) și dabrafenibul (Tafinlar) și alte proteine ​​înrudite sunt acum disponibile pe piață.

Toți pacienții care au fost diagosticați cu melanom trebuie să adopte un comportament precaut în viitor prin:

  • Autoexaminarea periodică a pielii
  • Controale dermatologice periodice
  • Evitarea expunerii la soare și a solarului
  • Folosirea loțiunilor cu SPF 50% pe tot parcursul anului

Identificarea si tratamentul chirurgical precoce determină o rată a supraviețuirii la cinci ani postoperator de peste 95%. Dacă melanomul se tratează tardiv, când exista deja metastaze,  rata supraviețuirii la cinci ani de la intervenția chirurgicală este sub 20%. Din aceste motive  vă recomand ca la primele semne pe care le identificați de modificare a unor nevi să vă prezentați la un consult dermatotogic.

Disclaimer

Toate materialele de pe blog sunt destinate furnizării de informații celor interesați. Acestea insă nu inlocuiesc un consult medical, nu furnizează un diagnostic sau indicații de tratament. Pentru un diagnostic corect și complet al unor posibile  probleme medicale, va rugăm să vă adresați unui medic înainte de a iniția orice demers terapeutic. În analiza unor aspecte legate de dermatoestetică vă recomandăm să apelați la un consult medical de specialitate.

Shopping Cart