Nevii melanocitari – alunitele, ce sunt și când devin periculoase

Nevii melanocitari, alunițe in limbaj popular,  sunt leziuni benigne ale pielii care apar datorită proliferării celulelor ce produc pigment la nivelul pielii (melanocitele). Un astfel de nev poate să fie prezent de la naștere (nev congenital) sau se poate dezvolta pe parcursul vietii (nev dobândit). Pana la varsta de 30 de ani exista tendinta de crestere a numărului de alunițe.  Știm că 1% din populație se naște cu unul sau mai multi nevi congenitali.

Ce mai stim despre nevi?

  • Expunerea la soare duce la creșterea numărului de nevi pe zona respectivă
  • Leziunile nevice melanocitare sunt mai frecvente la persoanele care se expun în mod obișnuit la soare decât la cele care au expunere intermitentă
  • Australienii au mai multe alunițe decât europenii
  • Persoanele cu fototip I-III (adică cu  piele deschisă la culoare) , tind să aibă mai multe alunițe decât persoanele cu fototip IV-VI (cu piele inchisa la culoare) pe parcursul vietii
  • Femeile au mai multi nevi pe picioare; barbatii au mai multi nevi pe trunchi
  • Persoanele din rasa neagră au mai multi nevi pe palme, tălpi, conjunctiva și unghii
  • Nevii melanocitari pot creste in sarcină
  • După vârsta de 35 de ani nu ar trebui sa apară leziuni nevice. Dacă totuși apar programați-vă la un consult dermatologic!

În acest articol veți afla

Cum apar alunițele
De câte tipuri sunt alunițele și când devin periculoase
Cum se pot trata alunițele

Cum apar alunițele (nevii melanocitari)

Există un determinism genetic pentru apariția lor, fiecare din noi avem înscris în gene că vom avea alunițe la un moment dat. Practic nu exista persoană fără alunițe,  cei mai mulți oameni au intre 1 si 40 de alunițe. La factorii care determină apariția lor adăugăm pe lângă componenta genetică, expunerea la soare și starea sistemului imunitar.

De cele mai multe ori persoanele cu multe alunițe fac parte din familii ai căror membri au alunițe numeroase și asemănătoare ca aspect.

Alunite noi pot să apară după arsuri solare severe sau  după administrarea unor anumite medicamente inhibitorii ale genelor BRAF (vemurafenib, dabrafenib).

De câte tipuri sunt alunițele și când devin periculoase

Alunițele se pot clasifica după o mulțime de criterii, dar singurul care poate da o încadrare corectă este medicul dermatolog.

Pentru a oferi totuși câteva repere, reținem că nevii denumiți în limbaj medical nevi comuni – care nu prezintă un pericol, au forme simetrice și culoare uniformă și sunt mai mici de 4-6 mm.  Pot varia ca și culoare de la culoarea pielii, roz, brun deschis sau inchis, albastru sau negru.

Persoanele care au un număr mare de nevi,  trebuie să efectueze cu regularitate controale medicale pentru a montoriza evoluția acestora. Controlul este necesar deoarece nevii se pot modifica, devin displazici  sau   se pot maligniza (50%  din cazurile de melanoma apar pe leziuni nevice preexistente).

Nu toate leziunile de pe  piele  sunt nevi melanocitari. Există multe tipuri de leziuni: papiloame, keratoze seboreice, hemangioame, etc. Pentru a identifica leziunile nevice atipice și pentru a surprinde modificările alunițelor cât mai precoce,  este obligatoriu să fie văzute de un medic specialist. Controlul alunițelor constă in examenul clinic și o examinare cu  dermatoscopul.

Dermatoscopul  este un aparat ca un microscop care permite  medicului să vadă structurile de la nivelul leziunii.

Controlul medical este recomandat a fi făcut o dată pe an sau de fiecare dată când se observă modificarea unei alunițe sau aparitia uneia noi.

Alunițele pot fi inregistrate digital sub forma unei hărți, atât ca imagine macroscopică (cum arată ele cu ochiul liber), cât si preluate ca imagine dermatoscopică, intr-un calculator. Ulterior, când pacientul vine la control la anumite intervale, la 6 luni sau 1 an, se compară alunițele. Orice modificare poate fi suspectă !

Ce alunițe sunt periculoase

Regula internațională pentru a  monitoriza alunițele are o prescurtare ușor de reținut – ABCDE

A – Asimetria alunitei. O aluniță care are o formă regulată dar se dezvoltă asimetric poate indica un risc crescut de malignizare
B-ul vine de la border – marginea alunitei e neregulată

C de la culoare – mai multe culori pe suprafață

D de la dimensiune (in general, nevii atipici  sunt mai mari de 6 mm)

E-ul vine de la evolutie, adica o aluniță care se modifică.

Nu toate alunițele se transformă in cancer de piele.

Cum se pot trata alunițele

În cele mai multe cazuri, alunițele nu prezintă un pericol pentru sănătatea pacientului și pot fi lăsate pe loc. Îndepărtarea lor se recomandă  în următoarele situații:

  • daca medicul dermatolog constată că nevul are atipii, pentru a exclude un risc de melanom ( formă de cancer cutanat foarte agresivă)
  • dacă dau o stare de disconfort (se produc iritații datorita purtării hainelor sau la pieptănare ori împiedică folosirea aparatul de ras în cazul bărbaților)
  • dacă sunt inestetice

Tehnicile chirurgicale includ:

Deși nu există persoane care să nu aibă alunițe, putem preveni apariția unora noi printr-o protejare strictă la expunerea solară, inca de la nastere. La orice vârstă, este necesară protecția solară pentru a reduce îmbătrânirea prematură a pielii și pentru scăderea riscului de cancer cutanat.

Majoritatea nevilor care apar in copilarie rămân timp nedefinit.

Pentru a creste șansa depistării precoce a unui melanom in stadii incipiente  se recomandă:

  • Autoexaminarea pielii periodic
  • Consultarea unui dermatolog dacă observați modificari semnificative ale nevilor sau apariția unora noi
  • Examinarea periodică dermatoscopică  dacă există alunițe în număr mare, nevi atipici sau un  istoric de cancer cutanat personal sau in familie.
  • Efectuarea unei hărti dermatoscopice  digitale,  pentru pacientii cu risc crescut de melanom, in special pentru cei cu multi nevi.
Shopping Cart